Cancerul bucal reprezintă un procent de 2% din întreaga gamă de afecțiuni maligne care afectează Europa de Nord și S.U.A., ajungând la 30-40% pe subcontinentul indian. Mai mult de 90% din acestea sunt carcinoame ale celulelor scuamoase.

            Etiologie

            În etiologia cancerului bucal s-au incriminat factori intrinseci, predispozanți și factori extrinseci, determinanți.

Tutunul este factorul extrinsec cel mai important. Constituenții tutunului pot declanșa apariția leziunilor canceroase, dar produșii de combustie ai tutunului au un rol mai important. Fumatul cu pipa, sau al țigărilor fără filtru este cel mai dăunător, la fel ca mestecarea tutunului și a betelului. Stomatita nicotinică se manifestă prin roșeața și inflamația palatului, urmată de îngroșări multinodulare, cenușii-albicioase. Nodulii, reprezentați de glandele salivare palatine prezintă orificiul dilatat, ca un punct roșu. Epiteliul se îngroașă și se cheratinizează. Într-un experiment, suflând fumul de tutun prin gingia unor iepuri, s-au produs plăci leucoplazice.

            Rolul alcoolului a fost mai greu de stabilit, deoarece băutorii sunt în același timp și fumători.

            Alimentele foarte condimentate ar putea juca un rol în producerea leucoplaziilor, la fel și calitatea tuturor substanțelor ingerate prin regim alimentar.

            Lucrătorii care folosesc gudronul în diferite procese tehnologice îl duc cu mâna nespălată la gură în timpul fumatului și prezintă aproape de 10 ori mai frecvent plăci leucoplazice decât nefumătorii.

            Carențele de vitamine influențează, de asemenea, dezvoltarea unor leziuni la nivel bucal. Un regim carențat în vitamina A provoacă cheratinizarea epiteliilor. Se pare că în carența complexului B se produc tulburări în procesul de oxidare de la nivelul epiteliului și, în consecință, epiteliul devine mai sensibil la diferiți iritanți. Rolul hormonilor sexuali nu a fost bine precizat, deși s-a susținut ca au efect cheratogenic.

            Galvanismul oral, sau boala amalgamului a fost un termen pentru asocierea simptomelor orale sau sistemice cu efectele toxice ale obturațiilor cu amalgam, sau curenții electrici dintre metalul restaurărilor dentare și electroliții din salivă sau pulpa dentară. Rolul galvanismului bucal este redus în procesul de dezvoltare al cancerului bucal.

            Bărbații sunt mai afectați decât femeile, dar această diferență este mai puțin vizibilă decât în trecut, posibil din cauza diminuării raportului de fumători ce aparțin ambelor sexe. În funcție de vârstă, s-a observat ca peste 98% sin pacienți au peste 40 de ani.

            Cel mai comun factor etiologic al cancerului buzelor este expunerea la soare, la fel ca în cazul cancerelor de piele. Se estimează o dublare a riscului de apariție a acestei afecțiuni pentru fiecare apropiere cu 400 km față de ecuator. Consumul excesiv de tutun și alcool rămân printre factorii cei mai importanți. În prezent, faza terțiară a sifilisului a devenit un factor de risc foarte rar întâlnit.

            Localizare

            Planșeul bucal este porțiunea cea mai des afectată. Dacă aceasta se combină cu sulcusul lingual și suprafața ventrală a limbii, se formează o zonă în formă de potcoavă, întâlnită în peste 75% din cazurile de carcinom descoperite în Europa și S.U.A..

            Aspecte clinice

            Cel mai des se observă ulcerații dureroase, alteori pot fi observate inflamații, zone de leucoplazie (pete albe pe suprafața mucoaselor, caracterizată prin îngroșarea epiteliului), eritroleucoplazie (pete mixte, albe și roșii), modificări maligne ale tumorilor benigne deja existente și, rareori ale membranei chisturilor. Durerea este, în general, un factor ce apare târziu, după suprainfectare, sau în timpul consumului de alimente condimentate. Otalgia iradiantă este o manifestare curentă a durerii în cancerul oral. Ulcerațiile sunt descrise ca fiind dure, cu margini ridicate și cu baza indurată, inflamată și granulată, fiind aderente la țesuturile înconjurătoare.

            Histopatologie

            De cele mai multe ori, în carcinomul celulelor scuamoase se observă invazia țesuturilor adânci cu celule polimorfe și o creștere a colorării nucleare. Prezența răspunsului limfocitar poate avea valoare de prognostic în funcție de tipul invaziei (agresivă sau difuză). Invazia se poate produce prin infiltrații locale, limfatic (prin nodulii cervicali) sau poate apărea o invazie târzie, prin circuitul sanguin.

            Clasificare

            Clasificarea TNM este cea mai uzuală.

T – tumoră

T1 – tumoră primară;

T2 – diametru mai mic de 2 cm;

T3 – diametru 2-4 cm;

T4 – tumoră invazivă ce depășește cavitatea bucală;

N – nodul cervical

N0 – fără noduli

N1 – nodul singular cu diametrul mai mic de 3 cm;

N2 – multipli noduli ipsilaterali sau un singur nodul cu diametrul de 3-6 cm;

N3 – noduli bilaterali cervicali sau noduli ipsilaterali cu diametrul mai mare de 6 cm;

M – metastaze la distanță

M0 – absente;

M1 – prezente.

            Supraviețuire

            Șansele supraviețuirii depind de localizare, stadiu și vârsta pacientului. Prezența sau absența metastazelor la nivelul nodulilor cervicali este cel mai important factor de prognostic. Nu există, încă, un rol dovedit pentru citotoxice în cancerul oral, rar fiind paliative.

            Controlul endooral




Bibliografie:

Ghid clinic de stomatologie, David A. Mitchell, Laura Mitchell, Editura BIC ALL;

Chirurgie buco-maxilo-facială, C. Oprișu, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Webografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Oral_galvanism